ECO-ŞCOALA şi DEZVOLTAREA DURABILĂ 

    Educaţia ecologică de bază oferită elevilor, fie ca parte in Educaţia ecologică de bază oferită elevilor, fie ca parte integrantă a programelor de învăţământ la toate nivelurile, dar mai ales prin dezvoltarea educaţiei relative de mediu ca o disciplină transcurriculară, este bazată pe integrarea disciplinelor tradiţionale şi centrată pe probleme ale mediului înconjurător. Experienţa ultimilor ani a scos în evidenţă faptul că obiectivele unei educaţii eficiente pentru mediu pot fi atinse prin activităţi practice, care să implice colaborarea dintre unităţile de învăţământ, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, instituţii de specialitate, mass-media etc. Spun acest lucru nu din perspectiva specialistului, pentru ca n-am această calitate, ci din perspectiva unuia care a participat sistematic în ultimii doi ani la numeroase manifestări educaţionale cu tematică de protecţie a mediului. Nu-mi rămâne decât să ,,vagabondez” eseistic, cu dreptul nespecialistului, preocupat însă de o problemă teribil de gravă care poate duce finalmente la dispariţia noastră ca specie.

    Educaţia pentru mediu este eficientă când antrenează colectivităţi umane. Omul ecologic reprezintă astăzi un soi de ideal, se tinde către acest model dar, să recunoaştem, ca orice ideal naşte şi utopii. Va reuşi până la urmă Omul, ca entitate ameninţată de el însuşi, să-şi asume existenţa ecologică? Cu cât formarea deprinderilor de conduită ecologică începe de timpuriu, cu atât atitudinea de protecţie a mediului va deveni o componentă a celor 7 ani de acasă, constituind temelia primelor deprinderi civice.

    Programa Eco-Şcoală promovează astfel de forme, lăudabile prin intenţia lor, forme de învăţare activ-participative bazate pe investigarea mediului local şi pe acţiuni menite să protejeze mediul înconjurător. În momentul de faţă, dezvoltarea durabilă se bazează foarte mult pe ştiinţa numită ecologie şi care se predă astăzi în şcoli, atât la obiectul biologie cât şi la geografie. O dezvoltare durabilă presupune, în primul rând, respectarea unor norme ecologice, care să păstreze neschimbat echilibrul dintr-un ecosistem. Fără aceasta, omul nu va putea niciodata să fie o parte integrantă din habitat. Ceea ce este foarte important, el trebuie să realizeze că numai ţinând cont de ce îl înconjoară, va reuşi să stăpânească şi să utilizeze în favoarea sa elementele naturale.

    Considerăm că programul ECO-ŞCOALA promovează formarea unui mod de lucru în echipă, bazandu-se pe strânsa colaborare dintre elevi, profesori şi personalul nondidactic precum şi pe înţelegerea deplină a necesităţii acestei acţiuni. Pe plan educativ, programul nostru cultivă spiritul de echipă şi regulile de politeţe, subordonarea şi respectul reciproc, precum şi acumularea unei cantităţi mari de informaţie din domeniul ecologic.

    Programul se bazează pe dorinţa comună de a avea un mediu cât mai curat, cât mai ecologic şi acordă elevilor un rol principal în soluţionarea problemelor ecologice, aceştia  comunicând între ei şi luând decizii importante în domeniul ecologic, atât pe termen scurt cât şi lung. Noţiuni de educaţie ecologică se regăsesc în cadrul programei de cunoaştere a mediului, activităţi artistico-plastice şi practice. Educaţia ecologică trebuie să fie de lungă durată, locală şi globală, în acelaşi timp, complexă, aspectul interdisciplinar sistematic conducand la cooperare în sensul rezolvării problemelor de mediu şi formare de noi valori.

Prof. Traian Fîntînaru 

Numărul 2:   AurulVerde2.pdf (5,8 MB)